Viață

Christian Wilhelm Schenk (n. 11 noiembrie 1951, Orașul Stalin, România)^[1] este un medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv româno–german–maghiar. Fost membru^[2] al Uniunii Scriitorilor din România^[3] și Germania, membru al Uniunii Mondiale a Medicilor scriitori ^[4] și directorul editurii independente Dionysos pe care a înființat-o în anul 1986 în orașul Dortmund, aflându-se din 1988 în orașul Kastellaun, iar din 2009 până în prezent – în Boppard pe Rin, Renania-Palatinat, Germania.

Christian W. Schenk (pseudonimul literar al dr. Wilhelm Schenk) a crescut în mica localitate minieră Concordia, unde a fost educat în trei limbi (germană, maghiară și română), tatăl lui fiind german, iar mama maghiară. Mare parte din viață și-a petrecut-o în orașul Codlea, unde a terminat liceul, a stat la internat, și unde a lucrat până la plecarea definitivă 1976 în Germania.

La sfârșitul anilor ’50 încep primele sale încercări literare, urmând ca în anul 1961 să publice prima sa poezie în revista pentru copii Luminița^[5] din București sub atenția primului său mentor literar^[6] (până în anul 1965) Tudor Arghezi (1880-1967),^[7] Al doilea său mentor, între anii 1964-1969, a fost poetul transilvănean^[8] Vasile Copilu-Cheatră (1912-1997) care la rândul lui a stat sub influențele tematice ale lui Aron Cotruș (1891-1961). Clasele primare^[9] le-a absolvit în localitatea de baștină (1958-1962) urmând școala generală în localitatea vecină Vulcan județul Brașov din 1962 până în 1966.^[10] A urmat cu întreruperi liceul la Codlea.^[11] Între 1971 și 1976 a lucrat ca sezonier,^[12] operator cinematografic,^[13] muncitor țesător^[14] și primitor-distribuitor, profesor suplinitor la Școala Generală din Vulcan, Brașov. În 1974, urmând cursurile la seral, și-a luat bacalaureatul.^[16] Academia.

În 1976 Schenk a părăsit România^[17] stabilindu-se definitiv în Germania. Acolo a trebuit să urmeze un an și clasa a XIII-a^[18] pentru a i se recunoaște bacalaureatul german. În 1981 îl cunoaște, cu Vasile Copilu-Cheatră, la Portlligat lângă Cadaqués pe pictorul Salvador Dali,^[19] care-i influențează în mod decisiv opera și mai ales metaforica de mai târziu. Între 1977 și 1980 a absolvit în orașul Koblenz (landul Renania-Palatinat, Germania) tehnica dentară^[20], iar apoi, din 1980 până în 1985, a urmat Facultatea de Medicină^[21] la Universitatea Johannes Gutenberg din orașul Mainz. Și-a luat doctoratul în 1985 cu lucrarea de disertație „Despre situația handicapaților la locul de muncă”.^[22] Între 1986 și 1988 a lucrat ca medic asistent^[23], iar în 1988 și-a deschis un cabinet particular ^[24] în orașul Kastellaun aflat între râurile Rin și Mosela. În prezent locuiește în orașul Boppard pe Rin.^[25]

Ca redactor șef al revistei trilingve „Convergențe Românești”(1984-1986) ^[26] scrie un articol vehement împotriva așa-numitelor urbanizări^[27] sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu, ceea ce-l face a fi declarat (1986) persona non grata^[28]. Totuși, Schenk scria mai departe în ambele limbi (făcând și traduceri din maghiară), având, însă, rezonanță doar în Vest. În 1991 a fost „reabilitat”^[29] de către Frontul Salvării Naționale, pe atunci sub conducerea lui Ion Iliescu, mai târziu primind și un „Brevet Prezidențial^[30] de la președintele Emil Constantinescu, înmânat de fostul Ministru al Culturii Ion Caramitru. Fiind membru al Uniunii Scriitorilor din Germania^[31] și retras în semn de protest din Uniunea Scriitorilor din România^[32], Union Mondiale des Écrivains Médecins^[33], American Romanian Academy of Arts and Sciences, al Uniunii Scriitorilor și Publiciștilor Medici din România^[34], în Balkanromanisten-Verband^[35] (Societatea Balcaniștilor Germani) și în Süd-Ost-Europa-Gesellschaft^[36] (Societatea Germană pentru Europa de sud-est), Schenk se străduiește să propage culturile germană și română, cât și legăturile dintre acestea în spațiile culturale Est-Vest. Un mare rol pentru promovarea literaturii române în spațiile de limbă germană l-a avut și înființarea editurii Dionysos. Pentru meritele sale în legăturile culturale Est-Vest cât și pentru opera sa, Schenk a fost numit în anul 2000 Cetățean de Onoare al orașului Cluj-Napoca împreună co Mihai Cimpoi, Eugen Simion și Dumitru Radu Popescu.^[37] În 2023 s-a retras în semn de protest din Uniunea Scriitorilor din România.^[38]